Despre Anxietate

Ce este anxietatea?

Anxietatea este un răspuns emoțional și fiziologic la stres.

Din punct de vedere emoțional, o persoană poate resimți, neliniște, frică, teamă, îngrijorare legate de un eveniment sau un posibil eveniment.

Fiziologic, în corp se resimte creșterea pulsului, transpirație excesivă, diverse senzații la nivelul stomacului și a sistemului digestiv, cum ar fi sindromul de colon iritabil, respirație accelerată.

Factori care influențează apariția anxietății:

• Pachetul genetic
• Pachetul familial – ce vedem în familia de origine, de obicei învățăm și ne comportăm și noi ca tata/mama/figura dominantă sau de interes din copilărie
• Stresul îndelungat, cronic – menținerea activității crescute a sistemului nervos simpatic, sau în starea de „luptă sau fugă” contribuie la declanșarea anxietății generalizate
• Mediul – dacă trăim într-un mediu stresant, există șanse mari să dezvoltăm un anumit nivel de anxietate.

Când devine o senzație de teamă/îngrijorare o „tulburare”?

Ca de obicei, în cazul în care:

– dacă senzația de anxietate intervine și se declanșează în situații nepotrivite, ca un răspuns disproporționat la situații sigure

– durează de prea multă vreme

– dacă intensitatea senzațiilor este prea mare

– dacă interferează cu desfășurarea vieții noastre de zi cu zi

Tipuri de anxietate:

Literatura de specialitate ne oferă câteva clasificări (nu le prezentăm pe toate în detaliu):

• Tulburarea de anxietate generalizată:
  • presupune existenţa simptomelor mai mult de șase luni, în care apar oboseala cronică sau senzații de îngrijorare permanenţă: îmi fac griji din orice,
• Tulburarea obsesiv-compulsivă:
  • răspuns comportamental pentru înlăturarea temerilor, cum ar fi: verific de mai multe ori dacă am încuiat ușa, am închis gazul/apa, mă întorc de mai multe ori în casă după ce plec. Se formează ritualuri care „ajută” persoanele suferinde să facă față sentimentelor de îngrijorare, anxietate
• Tulburarea de panică:
  • Caracterizată prin episoade puternice de teamă, cu  senzații fizice de sufocare, lipsă de aer, simptome la nivel cardiac.
• Fobiile specifice
  • Sunt senzații și trăiri de teamă declanșate de un anumit obiect concret: păianjeni, șerpi, înălțime, avion
• Fobia/anxietatea socială
  • Apare când o persoană resimte o teamă puternică de societate, față de o eventuală (și de cele mai multe ori nereală) condamnare, criticare de către oameni. Cea mai frecventă situație în cultura noastră este exemplificată prin întrebarea: „Ce o să spună lumea?”. O subramură este reprezentată de agorafobie, frica de ieși în spații deschise.
• Sindromul de stres post traumatic
  • Apare în urma unui eveniment resimțit ca fiind traumatizant și ne-a marcat psihic, iar mintea noastră caută metode de a-l evita în viitor, chiar dacă evenimentul este puțin probabil să mai apară din nou.
• Anxietatea de separare sau abandon
  • Frecvent întâlnite la copii sau adolescenți, se manifestă prin frica puternică de separare de părinți, îngrijitor etc. Pot apărea frica și refuzul de a merge la școală, grădiniță etc.
• Anxietatea de sarcină
  • Apare la femeile însărcinate și este legată de evoluția sarcinii, sănătatea copilului și a mamei
• Tulburarea de anxietate de boală
  • Se manifestă printr-o grijă excesivă față de starea de sănătate, de posibilitatea de a contracta o boală, fiind adesea asociată cu ipohondria.

Mai trebuie cunoscut și faptul că adesea, anxietatea este asociată cu tulburarea de depresie, despre care puteți citi în alt articol.

Cum tratăm anxietatea?

Esențial în tratarea oricăror tulburări psihice este urmărirea și asigurarea echilibrului corp-minte.

Vești bune:

Dacă avem grijă pur și simplu de corpul nostru, prin satisfacerea unor trebuințe de bază, putem ameliora semnificativ simptomele de anxietate.

Astfel, corpul, creierul și mintea noastră au nevoie de următoarele elemente de bază pentru a funcționa corespunzător:

• Aer:
  • Corpul nostru are nevoie de oxigen pentru a trăi, iar oxigenarea corpului se face prin mișcare, deci sportul, chiar și la nivel de plimbare ușoară, are efecte benefice asupra organismului și implicit  asupra minții noastre.
    Respirația și tehnicile de respirație contează enorm în această ecuație, rolul ei fiind, printre altele, activarea nervului vag și intrarea în starea de „odihnă și digestie”.
  • Un exercițiu de respirație cu efect calmant este respirația 4-4-6 (4 secunde inspirăm pe nas, 4 secunde ținem respirația, 6 secunde expirăm pe gură, încet. Dacă pare greu la început, se pot scurta timpii.
• Apă
  • Corpul uman este format între 45-75% din apă, care are un rol esențial în funcționarea optimă a organismului.
  • Astfel, pentru o hidratare corespunzătoare, pe lângă consumul de apă în cantitatea potrivită fiecărui individ, este necesară și evitarea băuturilor care deshidratează: cafeaua în exces sau alcoolul, de exemplu. Despre efectele suplimentare ale alcoolului vorbim mai jos.
• Hrană
  • Fără hrană, corpul nostru nu are energia necesară pentru a-și îndeplini funcțiile. Nutrienții absorbiți din alimente se metabolizează în corp și ajung acolo sunt necesari. Pe lângă cantitatea corespunzătoare, și calitatea și variația hranei joacă un rol important în desăvârșirea complexității corpului nostru. Programul de hrănire este și el foarte important, respectarea meselor principale furnizând un program previzibil corpului, creează o obișnuință, ceea ce se traduce în efecte benefice și la nivel psihic.

Ce să evităm?

Dacă vorbim de corp:

• Alcoolul – deși pare o soluție la început, consumul de alcool devine rapid un cerc vicios – în cazul anxietății sociale, de exemplu, sigur că o persoană devine mai dezinvoltă dacă consumă puțin alcool. Însă rareori se întâmplă ca persoana respectivă să se oprească la o cantitate mică. Totodată, senzația de rău de a doua zi și refacerea alimentează gândurile negative legate de interacțiunea și acceptarea socială.
  • Tutunul – fumatul dăunează sănătății în orice formă, chiar dacă deține și un rol social și facilitează înfiriparea discuțiilor în „pauzele de țigară”.
  • Sedentarismul – fără mișcare nu există viață. Oamenii sunt construiți să se miște, să exploreze, să interacționeze cu mediul. Privarea organismului de aer curat sau natură duce la instalarea depresiei și a anxietății (cel puțin a celei sociale).

Dacă vorbim de psihic:

• Televizorul– din păcate, mass-media din ziua de azi varsă fără oprire știri negative în cursa pentru audiență. Majoritatea știrilor și evenimentelor au o conotație negativă, care alimentează necontenit anxietatea oamenilor cu privire la evenimente dezastruoase care s-ar putea întâmpla. Împărțirea în tabere (politice sau de altă natură) este încurajată în același scop. Prin noile metode de interacțiune, un discurs care incită la ură sau dușmănie poate deveni cu ușurință un instrument facil de mișcare a maselor și a indivizilor, întunecând judecata și buna intenția a multor persoane.
  • Telefonul/tableta: pe lângă faptul că expunerea la ecrane albastre înainte de culcare agită creierul și nu îi permite să intre în starea dinainte de somn, conținutul din social media propagat cu o rapiditate fenomenală și așa-zișii „influenceri” ne fac, fără să vrem, să ne comparăm mereu cu alții. O comparație de un anumit nivel poate fi sănătoasă, însă „bombardamentul” cu afișarea unei superiorități, efectuat asupra unui psihic neantrenat și asociat, de exemplu, cu o stimă de sine scăzută, face ca mintea noastră să intre într-un cerc vicios: mă compar – mă simt nerealizat în viață – mă simt anxios – mă compar cu alții, care nu par anxioși – mă simt iar anxios, acest cerc vicios scăzând și mai mult stima de sine și declanșând o anxietate de performanță și ducând mai departe la depresie.
  • Persoanele toxice– făcând oarecum parte din categoria mai sus descrisă, persoanele nepotrivite caracterului nostru pot dăuna sănătății noastre mentale.

În acest sens, trebuie evitate anturajele contrare caracterului nostru și se vor căuta persoanele care împărtășesc aceleași valori, credințe, hobby-uri ca și noi.

Rezumând, în abordarea anxietății:

• Facem mișcare – eliberarea de endorfine în corp
• Vom consuma lichide și hrană corespunzătoare – asigurăm nutrienții necesari corpului și creierului nostru
• Exersăm relaxarea prin exerciții de respirație
• Practicăm mindfulnessul – prezența conștientă
• Ne înconjurăm de persoane cu atitudine pozitivă și corespunzătoare
• Stimulăm nervul vag
• Limităm timpul petrecut în fața ecranelor
• Avem grijă de sănătatea noastră mintală
• Ne dezvoltăm gândirea critică pentru a nu crede tot ceea ce ni se servește pe diverse platforme
• Apelăm la un psiholog, iar dacă este nevoie, la un medic psihiatru.

Te așteptăm în cabinetsau onlinepentru a discuta mai mult despre soluțiile personalizate pentru situația cu care te confrunți.

Nu uita: sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea corpului fizic! Aceste două elemente se completează reciproc!